Calatrava sau goticul contemporan

In Renastere inca, arhitectii erau si ingineri. Bramante, Sangallo sau Michelangelo nu au avut nevoie de inginer structurist pentru a imagina bazilica San Pietro. Poate ca un inginer carcotas ar spune: NU ! Cei trei erau ingineri si nu au avut nevoie de arhitect ! Avem de-a face cu o intrebare de tipul: ce este mai important oul sau gaina ? Nu ! Desigur ! De data aceasta arhitectii au dreptate pentru ca arhitectura, de cand stim ca exista, sau cel putin de la Vitruviu incoace, nu este numai arta de a costrui (firmitas), partial treaba inginerilor structuristi, ci si arta de a satisface corect cerintelor de functionalitate (utilitas) precum si nevoii de frumos (venustas).

Pe masura ce lucrurile s-au complicat iar stiinta de a construi a devenit din ce in ce mai complexa, presupunand noi materiale, tehnologii si echipamente, iar programele de arhitectura s-au diversificat, arhitectul nu a mai putut acoperi toate aceste provocari si a fost necesara a specializare in domeniul artei de a costrui, care a devenit domeniul predilect al inginerilor structuristi si in domeniul utilitatilor si echipamentelor, care a devenit domeniul de excelenta al inginerilor de instalatii.

Secolul XX, mai ales in cea de-a doua jumatate, a cunoscut o dezvoltare fara precdent a stiintelor ingineresti si in acelasi timp o anume scindare conceptuala – mai ales in zona arhitectilor de traditie beaux-art-ista – intre arhitect si inginerul structurist. Lucrurile s-au accentuat odata cu separarea la nivelul anvelopei cladirilor, prin aparitia peretelui cortina, a functiei de portanta de cele de protectie-inchidere si asigurare a iluminatului natural.

Constatam insa ca oridecateori este vorba de un mare arhitect tot de atatea ori gasim in creatile sale o intelegere perfecta a tectonicii materialelor si a mecanismelor scurgerii eforturilor, indiferent ca este vorba de o arhitectura caracterizata prin masivitate (ca la Louis Kahn sau Mario Botta) sau prin utilizarea structurii ca element de expresie arhiotecturala (ca in arhitectura High-Tech sau cea propusa de arhitecti „inovatori”de tipul lui Renzo Piano). Mai nou au aparut si ingineri structuristi de exceptie, cum este Cecil Balmond (principal la Ove Arup & Partners) care au iesit in intampinarea arhitectilor deconstructivisti (Zaha Hadid, Rem Koolhaas, Daniel Libeskind, Eric Owen Moss) imaginand structuri avand la baza o alta matematica decta cea a elementelor liniare.

Exista insa si o specie aparte a arhitectilor avand o stapanire aparte a cunostintelor de inginerie a structurilor. Unul dintre acestia este Santiago Calatrava, care are pe langa diploma de arhitect si o diploma de inginerie civila capatata la ETH Zurich !

Asa cum am mai spus cu alte ocazii de cate ori avem de-a face cu o perfecta suprapunere intre structura, atat in anasamblul ei cat si in detalii, si expresia arhitecturala si nevoia de detalii a unei arhitecturi avand „scara”, ne aflam in fata unui gotic al epocii, sau privind din perspectiva moderna a unui High-Tech al epocii respective. Goticul secolului 10-11 a fost un High-Tech al acelei epoci, tot asa cum arhitectura lui Calatrava este un gotic al epocii noastre.

Poate ca cea mai clara apropiere conceptuala intre gotic si „stilul”lui Calatrava se sesizeaza la Gara Oriente din Lisabona, atat la partea suparioara a ansamblului, unde nervurile metalioce ale sistemului de acoperire al zonei de imbarcare aminteste evident arhitectura boltilor catedralelor gotice, dar si la nivelurile inferioare (terminalul de metrou si legatura cu terminalul auto) unde structura de beton are puritatea dar si detaliile „inutile” ale arce,lor butante ale acelorasi catedrale.

(animatia de mai sus prezinta studiul pentru acoperirea unui velodrom al arhitectului Santiago Calatrava).

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: